Am săpat prin arhive pentru poze rămase restante. Şi sunt destule. Aleatoriu, deci, cadre din iunie. Excursie de o zi către lacul Bolboci, Munţii Bucegi.
Probabil o să primesc întrebări pentru ultima. Lovitură preventivă: nu am modificat expunerea, nici n-am pictat-o. În mare, aşa arăta scoasă din cameră. Panorama din 6 cadre.
A fost o perioadă foarte, foarte, foarte încărcată. N-am apucat să pun mai nimic pe blog dar te asigur că n-am stat degeaba. Anim'est s-a terminat, dar miile de poze făcute au rămas. :D Şi în sfârşit pot să mai folosesc şi eu tagul cu portret. Urmează cadre cu o parte din voluntarii care au avut răbdare cu mine. :)))))
Dacă dai click pe ele le vezi mai mari şi mai sharp. Şi durează foarte puţin. Şi mă faci fericit. :D
Adriana
Tamina
Allekta
Armina
Narcisa
Ioana
Iulia
Raluca
Raluca & Iulia
bonus
Vlad Ilicevici director executiv Anim'est
Plus două proiecte puţin mai complicate pe care e musai să le vezi la calitate sporită/HQ:
Weekendul trecut am fost pozar la un măritiş prin Vâlcea. Neoficial. Până vineri sper să pot posta aici cadrele pe care le consider demne. Până atunci pun una dintre preferatele mele de sâmbătă. Foarte văratecă şi dulce, ca un baston de acadea şi vată de zahăr roză.
N-am postat de o lună şi deja mă simt ca o jivină epică. Puturoasă. Un cocapiţ, chiar. :)) Ştii cum e. Mereu apare o piedică, un motiv convenabil să-mi prelungesc lenea. Dar am hotărât să-mi revizuiesc comportamentul. Câteva şuturi în fund bine plasate n-au stricat deloc. :-j
Mă întorc după cea mai faină vară vreodată, mai slăbit şi mai obosit decât m-aş fi aşteptat dar cu un zâmbet mare pe faţă care compensează. 8-] Carnavalul verii mele, rollercoaster, roată, vată, roză, dulce, devorată. Mai puţine poze în camera obscură, mai multe imagini memorabile în magazia mentală.
Am găsit pe drumul dintre oraşe nişte idei promiţătoare. Ar fi poate bune dacă s-ar materializa într-un fel sau altul. Poate.
Mai lipsesc puţin. :D Vine apocalipsa curând. După ce trec cu bine de ea revin cu portrete, peisaje şi câteva proiecte la care lucrez de ceva timp. :D Bună să-ţi fie inima.
Ăsta e postul cu numărul 100. Trebuia să fie ceva special... poate o nouă serie de portrete, o recapitulare a celor 100 de postări... M-am răzgândit de dimineaţă. Postez o poză cu o bună prietenă. Ca să o ţin minte. Ne revedem în câteva săptămâni.
Cătălin este fructul pasiunii părinţilor săi. El a apărut pe piaţă în ziua de Crăciun a lui 87, fiind, până la această dată, cel mai prost cadou oferit vreodată părinţilor.
Lui Cătălin îi place fotografia şi ar vrea să o transforme într-o carieră. Cătălin a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice sperând că va învăţa noi modalităţi de exprimare a ideilor prin imagini. Cătălin încă învaţă şi speră să nu termine niciodată de învăţat.
Cătălin este un artist neînţeles, de aceea Cătălin vorbeşte despre el la persoana a III-a.
Cătălin - finding the extra in the ordinary since '87. ^_^
Toate materialele aparute pe acest blog apartin autorului. Ele nu pot fi reproduse in scopuri comerciale fara acordul sau in scris. Nu este acceptata nici falsa atribuire altui autor. (Daca vrei sa le ai pe computer, nicio problema. Daca spui ca sunt ale tale, avem o problema.) Cu alte cuvinte: Copyright Catalin Georgescu.